Vrajitoarea Mama Dochia

Celebra vrajitoare "DOCHIA"

MAMA mea s-a nascut pe 26 decembrie 1945, in comuna Capul Campului, judetul Suceava, exact langa ochiul de balta unde bunica mea Evdokia facea descantece. Ea la randul ei a mostenit harul direct de la celebra "MAMA DOCHIA".

Mama mea, fiica vrajitoarei Mama Dochia a fost si va ramane o legenda vie, fiind cea mai complexa vrajitoare a tuturor timpurilor, si nici o vrajitoare din lume nu va putea atinge apogeul puterilor ei, care au fost transmise mai departe ficei sale Irina Primavera.

Irina Primavera este si ea unul dintre urmasii babei Dochia. Pe bunica ei a chemat-o tot asa. De la ea a invatat multe descantece cu flori, pentru dragoste, farmece de iubire, care se fac numai primăvara, de 1 martie.

Vrajitoarea Irina a primit harul de la Mama Dochia, celebra vrajitoare in lumea farmecelor, descantelor si facaturilor de tot felul. Puterea Vrajitoarei Irina este preluata de la harul Mamei Dochia iar cunoasterea ei despre vraji si magie o duce mai departe prin descantece de farmece pentru a readuce linistea si iubirea in familie, pentru a-i ajuta pe altii sa aiba reusite in afaceri sau sa recastige afaceri sau iubiri pierdute.

Legenda Mamei Dochia

Mama Dochia (sau Odochia) simbolizeaza unua dintre cele mai importante vrajitoare. Exista multe variante ale acestui nume, care provine din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfanta Martira Evdokia.

In istorie, se zice ca Dochia a fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a indragostit Traian, cuceritorul Daciei. Fiindca Traian o urmareste cu trupele lui, fata se ascunde pe muntele sacru, Ceahlau, impreuna cu oile sale. Maica Domnului o ajuta si o transforma impreuna cu turma sa intr-o formatiune de stanci.

In mitologia romaneasca, Baba Dochia are o mare insemnatate si apare in multe povesti populare.

Cea mai cunoscuta poveste despre Dochia este asta:

Baba Dochia avea un fiu pe nume Dragobete. Acesta s-a casatorit cu o fata frumoasa fara sa o anunte pe mama-sa. Baba cand a aflat s-a suparat tare si si-a pus in gand sa o batjocorasca pe nora-sa. Intr-o zi geroasa de iarna, baba ii da fetei un ghem de lana neagra si ii cere sa mearga la rau sa il spele si sa nu se intoarca pana nu se face lana alba. Fata a incercat din rasputeri sa spele lana plangand, dar fireste lana nu se albea. Detelegele au inceput sa ii sangereze dar lana tot neagra a ramas. In timpul asta, trece pe langa rau Iisus si fiindca I s-a facut mila de ea ii da fetei o floare rosie si ii spune: “Fata draga! Pune floarea asta in apa si apoi spala lana cu ea.” Tanara femeie ii multumeste fara sa isi dea seama ca acesta era Mantuitorul, ea crezand ca este Martisor, vestitorul primaverii. A pus floarea in apa si a inceput sa spele lana. Minunea nu a intarziat sa apara, lana se albea vazand cu ochii. Fericita, fata a plecat spre casa.

Dupa ce ajunse fata acasa, i-a povestit babei toata tarasenia. Baba, de ciuda, convinsa ca a venit primavara, ia turma de oi si pleaca spre munte. Pentru ca se facuse mai cald intre timp, Baba Dochia incepe sa isi scoate cojoacele de pe ea. Avea vreo 12 cojoace, si unul cate unul, le leapada pe toate. Pana ajunge baba sus pe munte, ramane fara cojoace. Vremea s-a schimbat deodata, a inceput sa ninga si vantul sa bata cu furie, si totul a inceput sa inghete in jur. Baba, fara cojoace a inghetat si ea, cu tot cu turma de oi, si s-a transformat, conform legendei, intr-o stana de piatra. Rocile in forma de baba gheboasa si o turma de mioare, se pot vedea si astazi pe muntele Ceahlau.

De atunci, peste poveste s-au scurs ani si ani, primavara a venit si a plecat de mii de ori, iar copii babei au dus povestea mai departe, transformand-o in legenda Babei Dochia.

s

Mă găsiți la: 0721 166 364